Espaciu y Tiempu de la Llingua Asturiana

Bilordios Filolóxicos, por Ramón d'Andrés

Asemeyances engañoses (I) (09/12/02)

Esisten palabres que, pola so asemeyanza ente elles, puen provocar tracamundiu a les persones que tán deprendiendo la nuestra llingua. Equí va una llista de les más corrientes.

Agora 'nesti momentu'. Enagora 'tovía, entá'.

Aína 'pronto, llueu'. Aínda 'tovía, entá'.

Andarica 'Macropipus puber, crustaceu marín'. Andarina 'Hirundo rustica, páxaru migrador'.

Ante o énte 'delantre de'. Ente 'metanes de, ente medies de'.

Arrodiar, yo arrodio 'dil alredor'. Arrodiar, yo arrodío 'arrodiyar, poner o ponese de rodiyes'.

Aselar 'aselecer, facer una posa, callar'. Axelar 'llimpiar el granu del cereal, voltiar los güevos la pita'.

Atopar 'alcontrar'. Atropar 'axuntar'.

Axetivu 'palabra qu'acompaña al sustantivu'. Axetiguu 'xacíu, sentíu común, intelixencia'.

Base 'parte baxera d'una figura, fundamentu'. Basa 'sedimentu de les ríes o puertos'.

Bayura 'abondancia, riqueza'. Veyura 'xestu, biecu, xigomencia'.

Bichu 'animalín'. Vixu 'peu, caricós'.

Camentar 'pensar, albidrar'. Encamentar 'rogar con enfotu daqué'. Comentar 'falar de daqué'.

Con 'en compaña de, cola ayuda de'. Co 'cabo, xunto a'.

Correutu o correctu 'bien fechu'. Correchu 'en bones condiciones, derechu'.

Enxaguar 'chiscar, esclarar con agua'. Enxugar o ensugar 'secar'.

Escaecer 'olvidar'. Escalecer 'calecer, calentar'.

Escasu 'que nun ye abondante'. Escosu 'que nun tien lleche o agua, agotáu, acabáu'.

Esguil o esguilu 'mamíferu royedor'. Esguila 'crustaceu marín'.

Facha 'aspectu'. Faxa 'tira de tela, prenda de vistir'.

Fuercia 'puxu'. Fuérciga 'resquiebra, fendedura'.

Fueya 'd'un árbol, d'un llibru'. Fueyu 'pozu, furacu'. Folla 'entemez d'agua y barru'.

Gochu 'Sus scrofa, animal'. Goxu 'cestu'.

Guah.a 'neña'. Guaxa 'pantasma, muerte personificada'.

Llabriegu 'llabrador, persona que trabaya la tierra'. Llabiegu 'aráu'.

Lluchar 'amarrase, engarrase'. Alluchar 'prestar, gustar'.

Magar que 'anque'. De magar o magar 'dende que, desque'.

Mena 'tipu, frasca'. Manera 'mou, xeitu'.

Nación 'país'. Nación o ñación 'neñu o cría acabante nacer; muérganu sexual de la vaca'.

Nadar 'treslladase pel agua'. Nalar 'nadar pel agua, esnalar pel aire'.

Natura 'naturaleza'. Natura o ñatura 'muérganu sexual femenín'.

Paya 'de cereal, d'herba'. Paxa 'cestu'.

Perfeutu o perfectu 'sin errores, bien acabáu'. Perfechu 'fechu del too, curiosu'.

Pero 'conxunción alversativa'. Poro 'por eso, por esi motivu (alverbiu de xuntura)'.

Remanar 'manexar'. Remanecer 'apaecer, proceder'. Permanecer 'quedar'.

Reya 'pieza del aráu'. Rexa 'd'una ventana, d'un corredor'.

El tema 'asuntu'. La tema 'velea, tirria, rivalidá'

Tenada 'pa guardar herba na corte'. Tenobia 'pasu de la puerta l'horru'.

Trabayar 'facer un trabayu'. Trebeyar 'enredar, xuguetiar'.

Xabel 'nome d'home'. Sabel 'nome de muyer'.

Cola ayuda de

Coneyería d'Educación y Cultura

Espaciu y Tiempu de la Llingua Asturiana
--Araz.net, © 2010. Tolos derechos reservaos.
Contador Estadistiques